Post

'A 'MPRUVVISATA

‘A ‘MPRUVVISATA ‘ A sapite ……” ‘a ‘mpruvvisate “ ! de’ trenta sante ca ‘o Papa ha cancellate mo’ s’accusene l’une cu l’ate nun sapenne chi è state c ' ha fatte 'a spiate. San Gennaro ha prutestate! Ha ditte:" je tenghe ‘o cuntratte private, mo’ mette subbete ‘nu buone avvocate voglie vedè si ‘a piazza m’ha levate". San Gennà : chiste so’ ‘e sante muderne, ca t’hanne primme accusate, e po' t'anne citate pe’ furto aggravate e continuate. Santu Nicola, nun ha parlate, appena ha viste l’acqua ‘mbrugliate s’è date ammalate, è ghiute ‘o miereche e l’ha visitate mo’ stà tutte preoccupate e 'mbarazzate, pecchè ha sapute ca stà  pur'isse 'nt' 'a lista 'de signalate.. Santa Filumena, po’,  rerenne rerenne faceve fesse ‘a gente, e ghieve dicenne, ca ‘e martirie erene  state tremenne. Mo’ cu ‘a scusa, ca s'eva fà’ ‘o svecchiamente. l’hanne cacciate e sucutate, 'a dint’ ‘o cunvente. ‘O rieste de’ trenta sante...

'O Zarellare

Immagine
‘ 0 Zarellare Un antichissimo ed utilissimo mestiere napoletano, fu “ ‘ O Zarellare “ o come meglio indicato nella lingua turrese ( quella parlata a Torre Del Greco ) “ ‘O Zagarellare “. ‘ O Zarellare (in napoletano era indicato come il merciaio ) era colui. che in una piccola bottega vendeva su un minuscolo deschetto caramelle, lecca lecca, gomme da masticare, giocattolini e negli ultimi tempi, di nascosto, sigarette di contrabbando di varie marche straniere. Il mestiere veramente nacque per accontentare le donne di casa, che avevano bisogno d'accessori per i loro abbigliamenti (per procedere a piccoli aggiusti e sarciture) come nastri, stringhe, spilli, stoffe minute, (appunto tutto ciò, detto originariamente zagarelle) ed in seguito pure cerniere lampo, bottoni d’ogni misura, ganci e gancetti. In poche parole era il classico merciaio, che la sua bottega fu definita emporio, dove si poteva trovare di tutto. Una volta negli anni susseguenti la fine della Seconda Guer...

'Nu Sfizie o è 'Nu Vizie

--> ‘ NU SFIZIE  (O E’ ‘NU VIZIE ?) Nun nce sta ‘na cosa cchiù bella,                 c’‘a dummeneca può fà! Chelle ‘e piglià’  ‘na fella ‘e pane                e dint’ ‘a sarza azzuppà’. Quante ire piccerille iva sfidà’              a mamma toja, annascuse mò! Ca sì cchiù grosse, ‘e sfidà’                 a mugliera ‘mpicciosa. E’ ‘nu sfizie, ca nun tene prezze E’ ‘nu sfizie, ca te piace assaje, ‘Stu fatte te riale ‘nu rimprovere sicure, ma tu ‘o stesse ‘o faje, nun  te ne cure. Specie si ‘a sarza stà chiane                                ...

'A Vita

‘A Vita Comme vurrie addeventà ‘nu ponte Pe’ superà ‘stu ciumme dalli furiose onne E guardanne po’…….. a chell’ata sponte Putesse suspirà : è state sule ‘nu suonne. ‘A vita è ‘nu sulitarie viagge int’ a ‘nu deserte, addò nun nce stanne brezze e ‘ncuntre spisse tante amarezze e chelli poche gioje songhe sule ‘nu miragge. Spisse ‘e parole ‘e ‘n’amiche so’ poca cosa, ma si venene da’ ‘o core, so’ ‘nu cunforte ca t’ajutene a essere cchiù forte p’affruntà ‘stu viagge senza soste. ‘O dimane è ‘nu scrigne chiuse e nisciune, pure si è curiuse nun è capace ‘e l’arapì e chelle ca nce stà, nun se po’ capì. Vuò sapè’? Comme a vivere s’adda cuntinuà? E’ tenè ‘o core apierte alla serenità, ca tanta voglia ‘e nuvità speranne po’…. Ca ‘o bbuone può assapur à’.

'O Sapunaro

Immagine
‘O Sapunare 'o sapunaro 'e 'na vota Un antichissimo e curioso mestiere napoletano, fu “ ‘O Sapunaro “ ed era colui che girando per i vicoli e gridando agli angoli d'ogni quartiere per richiamare la sua presenza con la famossima litania  “ ROBBA AUSATA, SCARPE VECCHIE, SIMME LENTE, STAMME CCA’ !  BONA GE’! ARAPITE ‘E RECCHIE,  SAPUNARE SAPUNA’ “   'O sapunaro 'e dopp' ' a guerra                                                                                                                                 ...

Sotto 'e Stelle

Immagine
Sotte ‘e Stelle Quann’ è ‘a matina ‘nciele nun ‘e vide, se ne so’ghiute, l’ ha cacciate ‘o sole ‘a sora cchiù grossa, chella c’adda fa’ ‘o dovere suoje s’adda guaragnà’ ‘a jurnata, adda faticà li otte ore. Adda schiari ‘a terra, adda scarfà’ l’aria adda fa piglià’ culore ‘e cose e po’…… quanne fernesce, scumpare e se ne va a durmì’. e lore zittu zittu ‘nciele e vide accumparì. So’ tante, ca nun se riescene a cuntà’, so’ tante, ma nun te mettene appaura, pecchè stanne luntane, luntane assaje ma ‘o stesse t’appartenène, tu ‘o saje. Pare ca te guardene, pare ca te spiene mentre tu fa finte ‘e niente pecchè ‘a luce llore splendente te fa rummanè’ indifferente. Quanne ‘o tiempe ‘e nuvuluse s’annasconnene, fanne ‘e dispettose. tante nun hanne dà cunte ‘a nisciune tenene’a luce llore, pirciò so silenziose. So’ comme a ‘na coperte, quanne ‘o ciele è serene ca pare te scarfe senza da’ calore. So’ ‘na compagnie, ca nun ne puo’ fa’ ammene. Pecchè si nun ce stanne...

'O Ciele Turchine

‘O Ciele Turchine Quanne ‘o ciele addeventa culor turchine, è quase sera, ma ‘o sole, nun se capàcite, nun se retire, pe’ guderse pur’isse chest’aria doce e accussì fine mentre ‘a lune, appene scetate, s’affacce e quase quase rire Fore ‘o balcone, sto’ a guderme ‘stu belle quarte d’ora È ‘nu pumerigge d’està’ cu ‘nu sole d’ore coccherune dorme, se sta a fà’ ‘a cuntrora e nun sape ca se perde, e pirciò nun l’assapore ‘Nta ll’aria se sente ‘na pace, ‘nu silenzie specie si nun staje facenne niente e guardannete attuorne, po’ pienze “comma sarria belle ‘o munne senza turmiente. ‘Na chiorma ‘e aucielle tutt’assieme svulazzene pe’ ‘stu ciele turchese, parene c’abballene. all’impruvvise passa ‘o viente suspiranne curiose, sucute cocche nuvole dispettose e sbuffanne po’.. se ne va tutte addiruse quase cumma ‘nu guardiane scuntruse c’adda difendere stu ciele doce e serene ca pripare ‘na sera assaje bella, quanne vene Comme’ è belle ‘o tramonte ‘nta l’està E quant...